Una dintre cele 10 porunci ale lui D-zeu, presupune să ne iubim aproapele mai mult decît pe noi înșine. În cazul a statelor vecine, de exempu, situtia nu se schimba cu mult. Dacă ar fi să ne referim la situația RM cu România, ar rezulta să ne iubim vecinii așa cum sînt aceștia. Totuși pentru ca relațiile moldo-române sa fie într-o creștere continuă, sau măcar într-o prietenie, nu este destul faptul să ne iubim reciproc. Vecinul trebuie să-l studiezi, să-l înțelegi, să-l iubești, să-l asculți și să-i fii alături.
De-a lungul anilor relațiile moldo-române au avut parte cînd de situații mai tensionate, cînd de situații de prietenie și colaborare. “În ultimii 20 de ani relațiile moldo-române au fost foarte vertiginoase, în primii ani ai renașterii naționale, pot să spun că sau ridicat, dacă să luăm după munții Carpați, s-a ridicat, s-a ridicat pînă în vîrful munților, ca încet-încet în timpul următoarelor guvenări să scadă, să scadă, această relația între cele 2 state române, ca pînă la guvernarea comunistă să scadă totalmente și chiar să fie într-o stare anțagonică, în conflict permanent”, precizează Renata Verejan, scriitoare, președintele organizației mondiale a copiilor talentați.
Din anul 1991, cînd oficial a apărut un nou stat, proclamarea independenței RM. Primul stat care ne-a recunoscut o fost România. Ea ne-a fost ca un frate mai mare, care inițial a încercat sa stabilească acele relatii de buna-vecinătate, de colaborare și de ce nu de sprijin. Astfel că pînă in 1993 relațiile începuse să se dezvolte, să fie într-o creștere continuă pîna cînd RM intra in componența CSI, de aici se accentua o stagnare și o răcire o relațiilor moldo-române.
„Din 1994 România este scoasă din formatul de negociere privind solutionare conflictului Transnistrean, iar vecinul nostru este privit de agrarieni ca un concurent în regiune și ca o țară care se amestecă în treburile interne”, precizează Nicolai Țveatcov, dr. în științe politice, colaborator științific superior. De asemenea el a mai specificat că aeastă relație tensionată a existat pînă în anul 1998 cînd agrarienii au pierdut puterea, ca urmare România devine din nou un partener de colaborare politică, legislativă, economică și culturală, darorită faptului că în anul 1998, în RM se adoptă o lege cu privire la învățămînt, unde la bază are anume legea care a funcționat in România.
O întorsătură totală are loc în anul 2001, cînd la conducere vin comuniștii : “vă dați bine seama de schimbarea radicală, care o avut loc. În Romănia partidul comuniștilor este oficial interzis, iar la noi acesta vine la putere, în această perioadă conflictul de baza este constituit pe principiul idiologic.”explică Nicolae Țveatcov, dr. în științe politice, colaborator științific superior.
Evenimente neașteptate au avut loc și în anul 2005, cînd s-a dus o prietenie tactică între V. Voronin și T. Băsescu, care nu a durat mai mult de un an de zile, Băsescu declarînd ca cea mai mare greșeală a sa în politica externă a fost susținerea lui Voronin, iar acesta spre a nu rămîne în umbră aruncă și el cu replici la adresa lui Băsescu.
Starea acesta tensionată a avut loc pînă în 2009 în aprilie, cînd fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin acuză România de participarea la organizarea protestelor, pe care le-a calificat drept tentativă de uzurpare a puterii în stat. El aduce drept argument în acest sens faptul că, în timpul protestelor, pe clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei au fost arborate drapele ale României. În aceeaşi zi, ambasadorul României la Chişinău, împreună cu ministrul-consilier al Ambasadei, sunt declaraţi persona non-grata şi sunt obligaţi să părăsească ţara în decurs de 24 de ore. Guvernul adoptă şi o hotărâre prin care este introdus regimul de vize pentru cetăţenii români, deşi aceasta, potrivit unor experţi, încălca propria legislaţie. De asemenea, Chişinăul şi-a rechemat ambasadorul de la Bucureşti. Ulterior, autorităţile moldovene au expulzat practic toţi jurnaliştii români, acreditaţi în Republica Moldova. Acestă situație tensionată, însă nu a durat mult timp, la 2 luni după aceste încriminări la putere vin AIE, care consolidează relațiile de parteneriat cu Romănia.
“În linii mari relațiile moldo-romăne au evoluat foarte bine, ca între 2 buni vecini, poate au fost situații mai dificile, de schimbare cînd relațiile noastre au înregistrat o scădere a încrederii reciproce, datorită mai multor factori, cum ar fi oferirea activa a cetățeniei române, cetățenilor RM, precum ar fi refuzul semnării Tratatului de Frontieră si Tratatului de bază între RM si România ”ne declară Sergiu Sîrbu, deputat PCRM. Acesta a mai speificat că în cazul în care noi nu avem încheiate Tratare de bază se prezumă ca noi sîntem în relații nu foarte prietenoase, iar în cazul în care noi nu avem încheiat Tratat de Frontieră, se prezumă faptul că acesta nu recunoaște nici statalitatea , nici independența acelui stat, iar aceste acțiuni duc la scăderea încrederii între aceste 2 maluri.
Spre final, ar fi de specificat faptul că cele două capitale nu se mai privesc de pe părţi opuse ale baricadei, ci ca partenere, fiecare având încredere în cealaltă.